vineri, 19 noiembrie 2010

Continuarea către nesfârşit

Nu te vreau de gând fardată,
nu te vreau decât cum eşti,
Îngereasca ta privire
îmi aduce vieţii veşti...

Ai tristeţea peste suflet,
vreau tristeţea să-ţi alung...
Poate a fost prea lung drumul...
însă vin... Şi vin... Ajung!

Cine mi te-a pus în palme
a ştiut unde te-a pus,
Vin să te cuprind în braţe
şi-amândoi să mergem... sus!

Din lumină noi clădi-vom
un castel izbăvitor,
Vom trăi acolo viaţa,
n-ai să mă mai laşi să mor!

Ne vom fi în clipa zilei,
clipele ne vor a fi,
Ni-i destinul scris în ceruri,
amândoi, vom izbândi!

Mai presus de întrebare
noi ne suntem un răspuns
Ce ne-arată viitorul
nefardat... nicicum ascuns!

Mici, răzleţe, gânduri fade
ne-amintesc despre trecut,
Însă stelele ne-arată
tot ce este de făcut.

Lasă-te cuprinsă-n braţe,
lasă-te cuprinsă-n gând,
Sufletele-s în pereche...
Le mai vrem cumva plângând?

Eşti mireasa mea în ceruri,
iar aici un dar divin,
Vino, hai, vino la mine
Şi aşteaptă-mă că vin!